Am parul ciufulit, si hainele inca dezordonate. Am avut o noapte grea. Mai simt urme de transpiratie rece pe frunte. Atat a ramas dintr-un somn nelinistit. Acum sunt calma. Zambesc pentru ca soarele ma rasfata de dincolo de draperiile usor fluturate de vant. Ador toamna asta cu soarele lenes care imi mangaie parul si adierea usor melancolica care ma trezeste. Vreau sa mai lenevesc. Imi caut intunericul pilotei si incep sa ma joc.
Am inchis usa asta ciudata si cobor. Nu am nicio tinta, vreau doar sa fac timpul sa zboare, poate reusesc sa zbor cu el. Acelasi soare zambaret ma intampina. Respir liniste. Ma las atrasa de curentii urbani si nu refuz nimic. Ma urc in prima masina fara sa-mi pese de destinatie. Am ochelari de soare inca pentru ca sunt melancolica. Duc dorul verii mele.
A fost odata...o zi frumoasa de toamna.
0 comments:
Trimiteți un comentariu