Iti amintesti cand ma bucuram nespus ca am la dispozitie o gramada de timp liber? Aproape nu stiam ce sa fac cu el. Mi l-am petrecut aiurea, visand la lucrurile mele utopice, dezobisnuindu-ma de ritmul alert al vietii mele. Si acum ce fac? Caut clipe linistite sa mai apuc sa-mi odihnesc ochii incarcati.
Surpriza! Ea si EL au impreuna un animal de companie. Si animalul nostru, negru si cret, este cuminte si tacut, sta nemiscat (oriunde l-ai atarna) si are mania de a speria lumea din jur la ghiontul LUI. Si incepe sa vorbeasca, dandu-ti ultimele stiri si barfe.
Finally...I'm home! Acasa, in acelasi oras mic, mai acoperit de zapada decat Bucurestiul si mult mai infrigurat. Am petrecut prima noapte in patul meu imens si foarte calduros, visand aiurea povesti cu super eroi. Dimineata lenesa ( mai lenesa decat m-as fi asteptat :) ) a fost rabdatoare cu mine si cu imposibilitatea indeplinirii obligatiilor. M-am plimbat si am inghetat de frig, am povestit si am dat sfaturi, am mancat si m-am simtit bine. Am incurajat persoane dragi si mi-am reluat statutul de acasa - de copil nerasfatat, doar apreciat!
Am asteptat innebunita clipa asta. Mi-am facut bagajele sarguincios, am lasat toate lucrurile in urma aranjate si am plecat la drum fara sa-mi pese de altceva. Am ignorat conditiile meteorologice si toate obstacolele care ar fi putut sa-mi stea in cale. Mi-am luat la revedere de la cunoscuti, am strigat in gura mare ca ma duc acasa sa ma odihnesc si sa-mi incarc bateriile. M-am bucurat nespus si mi-am imaginat cum o sa fie.
Mi-as aprinde o tigara. Sa ma bucur de pacatul viciului si sa suport procese de constiinta. Sa ma revigorez si sa o sting apoi cu ura. Sa o las uitata intr-o scrumiera eleganta, pe un colt de masa de unde sa-mi aminteasca o perioada de ispita.
