In seara asta vom vorbi despre lucruri mai serioase, fara sa amintim de stari iluzorii de fericire. In seara asta sunt trista. Patricia, prietena mea cu nume fictiv, e trista si singura. Si a fost singura pana i-am pus astazi o banala intrebare. O intrebare al carei raspuns m-a emotionat pana la lacrimi. Si mi se impaienjaneau ochii a lacrimi, exact cum ii povestisem cu o clipa mai devreme. Si rasul ei trist mi se parea o gluma. Si eu reactionam firesc, fara sa pot sesiza tristetea pe care cu eleganta o masca.
Si ea a fost acolo si cand faceam glume nebune si cand plangeam in hohote. Si m-a incurajat neconditionat. Si eu am sunat-o sa-i povestesc. Dar pentru ea parea mai usor sa nu impartaseasca. Patricia, sunt trista. Pentru ca acum nu am cuvinte sa te incurajez. Pentru ca acum as plange tot eu sa stiu ca nu treci prin asta. Pentru ca m-ai luat pe nepregatite...
Dar stiu ca totul va fi bine.
0 comments:
Trimiteți un comentariu