Acum....trecand la lucuri mai prozaice am sa-mi vars nervii! Nu nervii obisnuiti care ar matura tot din fata mea, ci niste nervi taciti, linistiti fara a da de veste ca exista. Totusi eu sunt convinsa ca sunt undeva ascunsi.
Stau in pat, intr-o harmalaie de nedescris. Nu pentru ca asa fac eu de obicei, ci pentru ca acum nu am timp, sau mai bine spus chef de a randui haosul din preajma. Si aici, in patul meu e un amestec eterogen de lucruri mai mult sau mai putin utile. Si e amuzant ca ma enerveaza dezordinea asta dar nu fac nimic pentru a o inlatura. Ma simt bine.
Problema apare in momentul in care imi amintesc ca eu nu suport debandada asta, mai ales cand ar trebui sa studiez din greu. Si asa apare in mintea mea confuza si plina de informatii, imaginea linistita si curata a camerei mele de acasa. Insa, la fel cum apare, dispare. Pentru ca arunc iar ochii in dreapta mea si ma trezesc.
Nu vreau sa imi amintesc de modul in care m-am trezit dimineata. Dar am s-o fac, pentru a trece toate lucrurile banale in revista. Imi urasc vecinii de sus. Si asta nu de ieri, sau de alaltaieri. Dintotdeauna. Dar azi, mai mult ca oricand. Pentru ca s-au gandit minunatii sa-si renoveze apartamentul (probabil) in preaminunata mea sesiune. Si cu ochii cat cepele, m-am trezit dimineata sub simfonia minunata a instrumentelor de gospodarit apartamente. Si asa s-a nascut si minunatul meu chef de a invata. Si asa am petrecut toata ziua.
Ba nu, mint. Pentru ca de-a lungul zilei, nu am incetat din a face pauze. Pentru orice, pauze lungi si dese.
Dar inca nu intru in panica (si spre surprinderea mea, sesiunea asta a fost mult mai indulgenta cu panica mea). Mai am timp.
In ciuda tuturor, azi e o zi placuta, linistita si LENESA!
0 comments:
Trimiteți un comentariu